Unde?

Cum unde? La NationalFM il puteti asculta pe Emeric Imre!
http://www.nationalfm.ro/

 Odata cu dimineata fiecarei zile castigam inca cel putin 16 ore de viata, dar nu ne gandim ca ar fii ultimele, ci din contra, mereu primele, asta pentru ca atunci cand ne nastem si poate multi ani dupa, nu stim ca primim de timpuriu “Condamnare la toamna” sau poate, cand suntem mici ascultam vreo poveste, “Povestea cavalerului cu brici” spre exemplu, sau ne desteptam abia in adolescenta, cand fiecare tanar se crede un “Nebun de alb” ajuns indragostit de o fata frumoasa, pentru care si-ar da tot ce este mai bun si mai curat, pe care o asteapta in ploaie, fara sa duca vreun “Razboi” sau daca-l duce, o face pentru ca se simte in stare de orice indragostitul. Poate se va casatorii cu “Oratie de nunta” iar daca tot o face, are de ales sa ajunga in viata pentru familia sa, poate presedinte sau poate “Ilie de la scularie”.

 Ne place viata si tot ce tine de ea, oamenii buni, muzica buna, dar totusi uneori uitam sa traim, ori sincer nu cred ca exista vreun om care sa nu aibe vreodata nevoie de muzica ce-i alina sufletul, pentru ca muzica este unealta ingerilor si este singura care poate palpa sufletul, asa cum poate muzicantul sa atinga corzile chitarei sale.

 Astfel, pe 12 octombrie, in bucuresti, club Mojo, a cantat Emeric Imre, iar cat acesta a luat pauza,Jul Baldovin si-a facut aparitia pentru cateva melodii de-ale sale.

In El Primer Comandante

 Chitara incepe sa cante, Emeric Imre vine insotit de Gabriel Ghita din Emeric Set, la clape, totul este bine si lumina buna, sonorizarea exceptionala si totul se modeleaza pe stilul lui Imi. A fost o seara de vis, pentru ca dupa sfarsitul recitalului, am plecat la CRISTI PATURCA & KILOMETRU ZERO in El primer comandante, Str. Sf. Stefan Nr. 13

Ne bucuram sa va inchidem lumina

Seara de 6 octombrie in Cafe-PUB Murano a fost una frumoasa, dar nu incep prezentarea acesteia pana nu adresez multumirile noastre, unei institutii dragi unora si mai ales noua in seara asta, o institutie pe care o platim, acesteia-i multumim, Enelului pentru promtitudinea cu care a oprit curentul si pentru repeziciunea cu care, in 2 ore au reusit sa ni-l aduca, ca erou prinipal in aceasta noapte.
A fost frumoasa in schimb noaptea, cu lumanari aprinse, cu discutii pe-ntuneric, dar mai ales cu prima parte a spectacolului live, care s-a tinut exact ca la munte, adica o chitara si o voce, fara improvizatii tehnice, fara microfon etc.
Tehnica sustituirii etapelor aici a fost urmatoarea, cantam luam o pauza si ... surpriza, s-a pornit curentul si "ropote de aplauze", asa cum i-a placut unui coleg de concert sa strige si bine facea.
Si incepe iar sa cante Imi, facand in ciuda parca celor de la Enel, care poate daca nu ar fii avut atatia abonati ne-ar fii lasat in bezna ca ei sa isi citeasca linistiti contoarele.
Noaptea s-a incheiat, pe lumina, cu "Condamnare" si ropote de aplauze.